Video de la Dinamo – Steaua – 17.04.2014

Cainii rosii aseara pe Arena Nationala. Ca de fiecare data in Derby ne-am onorat blazonul. Continuarea

Foto de la Dinamo – Steaua – 17.04.2014

Atata vreme cat Dinamo va avea in tribune suporteri ca la Derby, clubul nu va muri indiferent cat de grele vor fi vremurile…pentru ca o idee nu poate sa moara.

Imagini de la meciul de aseara. Continuarea

Comunicat BRIGATE DINAMO

Dam acest comunicat in semn de protest fata de procedura de verificare a coregrafiei efectuata inaintea partidei DINAMO – Steaua (Cupa Romaniei, 17 aprilie 2014).
Consideram ca NU este normal sa fim obligati sa afisam coregrafia intr-un spatiu in care au acces si “spioni” de-ai rivalilor. Este de neacceptat ca munca si eforturile noastre, depuse timp de doua saptamani, sa nu fie respectate de catre cei care au obligatia sa asigure confidentialitatea celor verificate.
Ca atare am decis sa protestam prin a tine invers mesajul coregrafiei (ULTRAS MODUS VIVENDI) si afisarea unui mesaj impotriva acestor practici de cea mai joasa speta (CATERING, JANDARMERIE, ASTA NU E SMECHERIE!).

BRIGATE DINAMO -(18.04.2014 02:37)

Bilete la PCH Junior la meciul cu Steaua

Indiferent daca sunt dezamagiti sau nu de rezultatele echipei, cainii rosii trebuie sa-si incurajeaze clubul de pe stadion. Acolo contezi ca suporter, acolo impreuna cu ceilalti treci mai usor peste infrangeri si te bucuri mai tare la victorii. Iar cei mai mici dintre noi trebuie sa invete asta cat mai repede si ce ocazie mai buna decat un meci cu eternii rivali.

Proiectul PCH Junior continua : Copiii pana in 15 ani si insotitorul fiecaruia dintre ei beneficiaza de acces gratuit la meciul din aceasta seara, in sectoarele 17 si 18 de la Tribuna a II-a. Pustii vor sta langa PCH, deci nu le va lipsi spectacolul. Doritorii sa faca rezervare la numarul de telefon 0729.261.932, intalnirea pentru distribuirea tichetelor se va face la McDonalds Electroaparataj, intre 18.00-18.30.

Adu-ti copilul la meciurile lui Dinamo !!!

PCHDinamo(17.04.2014 14:15)

Comunicat PCH – Veniti la Derby din timp

Peluza Catalin Hildan roaga toti suporterii care vor fi prezenti maine in peluza Nord a Arenei Nationale sa vina mai devreme la stadion si totodata facem cateva precizari legate de conduita pentru aceasta partida.

- Extrem de important – Veniti la meci din timp, inainte cu o ora trebuie sa fie peluza plina, sa nu se produca aglomeratie la portile de acces care sa ingreuneze accesul suporterilor in stadion, astfel incat sa nu existe riscul ca in momentul afisarii coregrafiei sa avem sectoare sau locuri goale in peluza.

- Atentie !!! Coregrafia se va afisa la 20.20, cu 10 minute inainte de inceperea partidei, de aceea chiar cu riscul de a ne repeta facem din nou un apel sa veniti macar acum mai devreme la stadion(cu o ora inainte de inceperea meciului).

- Tineti cont ca exista 3 inele si trebuie sa fim distribuiti uniform in toata peluza, nu va ingramaditi pe inelul 1 ca la alte meciuri, evitati sa stati pe scari, alegeti-va un loc in peluza si nu il mai schimbati pana la sfarsitul meciului.

- Respectati indicatiile sefului de peluza si a oamenilor de pe langa el, care o sa incerce sa organizeze cat mai bine grupurile de suporteri pentru ca la sfarsit sa fim cu totii mandri.

- Si nu in ultimul rand, indiferent de ce scrie pe tabela de marcaj, manifestati-va timp de 90 de minute asa cum o fac mereu cainii rosii cand vine vorba de un Derby.

Va multumim si va asteptam joi, 17.04.2014, ora 20.20 la o noua seara ultra`in capitala Romaniei.

Dinamo, marea învingătoare a semifinalelor Cupei

Dacă Dinamo adună 30.000 de oameni în tribune după 2-5 cu Steaua, înseamnă că această echipă, acest început de proiect, cu plusurile şi minusurile lui, a câştigat enorm: încrederea fanilor şi sprijinul necondiţionat al acestora. Iar fanii lui Dinamo s-au redescoperit pe ei înşişi şi au regăsit în actuala formaţie măcar un pic din spiritul de altădată al lui Hîldan şi Petre, ca să nu ne ducem până la Augustin sau Dinu. Fanii lui Dinamo cred în potenţialul acestei echipe, care nu e ea foarte spectaculoasă, nici extrem de valoroasă, dar are o imensă dorinţă de a progresa şi ceva esenţial pentru acest progres: respectul faţă de meseria lor şi, automat, faţă de suporteri.

Despre fanii lui Dinamo se spune că, în marea lor parte, sunt băieţi deştepţi, chiar dacă au şi ei “uscăturile” lor, dar nu asta contează acum, ci faptul că ei înţeleg importanţa momentului şi că e nevoie mai mult ca oricând de sprijinul şi de încurajările lor. Orice mare echipă, fostă sau în (re)devenire, renaşte având în spate nişte suporteri fanatici, dar cerebrali, îndrăgostiţi de culori, dar care ştiu să susţină şi când echipa e la greu, şi chiar când aceasta pierde cu 5-2!

O atitudine diferită am văzut din păcate în Ghencea. O singură înfrângere după 28 de meciuri i-a determinat pe unii dintre suporteri să îşi huiduie şi să îşi fluiere favoriţii, fără să mai ţină cont de faptul că Steaua a dominat categoric competiţia internă în ultimii doi ani. În ciuda acestor performanţe, acest club se află şi el într-un moment dificil. Cu patronul şi managerul general după gratii pentru fapte întâmplate în fotbal, dar nu numai la Gigi Becali, e clar că actualulproiectSteaua funcţionează din inerţie şi nu pentru că ar avea în spate gândirea şi managementul celor de mai sus, pentru că, să fim realişti, cum să conduci un asemenea gigant din puşcărie?

Tind să cred că a fost vorba de un moment de rătăcire şi de derută al fanilor Stelei, afectaţi şi ei de ultimele evenimente din vârful ierarhiei clubului, şi că aceştia îşi vor susţine echipa cu tot suflul şi sufletul în finalul de sezon, pentru că Gardoş, Chipciu şi ceilalţi stelişti au nevoie mai mult ca oricând de aşa ceva.

Ca o concluzie: Steaua va ajunge aproape sigur în finala Cupei, dar marea învingătoare a acestor semifinale rămâne Dinamo, care şi-a recâştigat suporterii, iar suporterii şi-au recâştigat spiritul. Performanţele sportive vor veni probabil în timp.

SURSA: http://blog.prosport.ro/florin-caramavrov

Reclama Dinamomania

Ultimul Derby

A fost un sezon in care am avut parte de mai multe Derby-uri decat eram obisnuiti. Pregatirile pentru fiecare meci in parte au insemnat si sacrificii pe masura ale membrilor PCH : zile de concediu, invoiri, ore petrecute departe de familii, nopti nedormite si miros de vopsea, multa, multa oboseala acumulata. Dar dupa cele 3 meciuri de pana acum, in cap ne rasuna inca celebra replica dintr-un film : SI TOTUSI MERITA.

Imbucurator e ca evolutia peluzei nu depinde de evolutia echipei, poate am reusit sa ne mai maturizam ca suporteri. Rezultatele din acest an, inca unul de tranzitie, mediocru in cel mai bun caz (pana cand ?!?!), nu au influentat din fericire atitudinea suporterilor fata de acest club, fata de cele doua culori. Si joi mai avem inca un hop de trecut, inca o pagina de scris in cartea de istorie a Peluzei.

TRADITIA NE OBLIGA SA MERGEM MAI DEPARTE.

Indiferent de sacrificii, avem constiinta impacata ca am facut tot ce ne-a stat in putere sa tinem steagul sus ca suporteri.

Mai sunt 2 zile pana la ULTIMUL DERBY AL SEZONULUI.
Indiferent de rezultatul meciului suntem absolut siguri ca vom castiga MECIUL tribunelor.

TOT NOI !

Intalnirea suporterilor dinamovisti se va face direct la Arena Nationala.
Pentru a evita aglomeratia veniti in PCH din timp. Cel putin cu o jumatate de ora inainte de fluierul de start.

Aveti mai jos, preţurile biletelor.

PELUZA NORD – PELUZA CĂTĂLIN HÎLDAN
PCH – INEL 1: 15 LEI
PCH – INEL 2: 15 LEI
PCH – INEL 3: 10 LEI

LUATI CU ASALT CASELE DE BILETE, UMPLETI PCH-UL PENTRU CA NE ASTEAPTA 90 DE MINUTE DE FOC SI UN SPECTACOL PE MASURA.

CU TOTII LA DERBY !!!

PCHDinamo – (15.04.2014 15:25)

Dinamo-Otelul|DINAMO-steaua

La meciul cu Otelul Galati, PCH se muta la T1 sector 7-8 din cauza suspendarii primite.
Biletul costa 5 lei iar abonamentele la peluza sunt valabile.
Meciul este luni la ora 21:00 stadion Stefan cel Mare.

DINAMO-steaua 17.04.2014 arena Nationala.
Avem o peluza intreaga la dispozitie
Biletele se gasesc la casele de la DINAMO.Program 11-20.Pret 10-15 lei.
Abonamentele sunt valabile si la acest meci.

TOTI CAINII PE STADION!DINAMO SUNTEM NOI!

Deplasare Ploiesti – 30.03.2014

Dupa Derby-ul din Cupa in care suporterii dinamovisti au aratat intregii tari ca nu au rivali in peluze, ne intoarcem in campionat cu o deplasare pe terenul Petrolului, una din putinele ocazii de a ne simti cu adevarat Continuarea

Reclama

Derby-ul nostru

In noaptea urata care a urmat dupa meci, am avut senzatia omului care nu stie de ce are o pasiune ce ii produce suferinta constant de cativa ani. Ma intrebam de ce oare in clipele alea nu am stat linistit acasa sau pe la vreun sprit cu prietenii. Ii admiram oarecum pe cei care au renuntat sa mai vina la meciuri din diverse motive si ii consideram inspirati ca au facut acest lucru. Am mai avut aceste sentimente si alte dati, insa treceau dupa 2-3 ore si nu imi dadeau insomnii si stari de nervozitate a doua zi. Acum, la 24 de ore de la Derby, pot spune ca nu mai am absolut nimic! Si mai mult de atat, astept deplasarea la Ploiesti ca si cum ne-am bate la titlu. Am realizat a nu stiu cata oara ca am devenit dinamovist, nu datorita echipei ,care in perioada 95-96 juca la fel de “bine”, ci DATORITA PELUZEI !!! Copil fiind, participarea la un meci din mijlocul la Nuova Guardia a reprezentat o dragoste la prima vedere si un proces ireversibil pentru destinul meu de suporter. Nu am cum sa fiu ipocrit acum dupa 18 ani de peluza si sa renunt la vise, pentru niste simple rezultate de moment ale echipei…chiar daca momentul dureaza ceva mai mult la noi. Nu pot renunta la Dinamo asa cum nu pot renunta la familie! Si neputand renunta, nu pot sta acasa ca simplu telespectator ! Locul meu e in Peluza pe Stadion, langa cei ca mine, langa cainii mei !! Cum pot fi eu suparat dupa Derby, cand pana si presa spurcata a recunoscut ca ne-am p..at pe spurcati si i-am dominat de parca noi am fi dat 5 goluri….Cum pot renunta eu la un mod de viata in care am iesit invingatori in 99% din cazuri, in ciuda multelor probleme pe care le-am avut?! As fi un tampit sa renunt la ceea ce am, echipa Dinamo, la grupul si peluza din care fac parte. Daca ar trebui sa aleg intre victoria pe teren sau in tribune, intotdeauna as alege-o pe cea din tribune! Prefer sa luam 5 goluri de la spurcati si sa-i dominam in tribune chiar la ei acasa decat viceversa. Un exemplu si la obiect: cand se pronunta 10 mai 1997, la ce se gandeste mai intai orice suporter din tara? La incendierea peluzei din ghencea, moment unic in istoria rivalitatilor ultra, sau la victoria stelei din acel meci?! Suntem unici intr-adevar prin tot ceea ce facem! Asa ca nu mai fiti tristi cainii mei, aseara ne-am impus DIN NOU in Derby ! Nu a fost o seara magica , insa a fost o seara normala in care cei mai buni suporteri si-au castigat batalia!

CU TOTII LA PLOIESTI!

Cornel B97(29.03.2014 02:00)

PCH|Cainii rosii la datorie

A mai trecut un Derby.

PCH multumeste tuturor suporterilor dinamovisti care au participat la acest meci si au apreciat eforturile depuse pentru a creea joi o atmosfera demna de un DERBY.

Salutam prezenta mai multor FAN-Cluburi din tara care pentru prima data s-au prezentat intr-un mod organizat si ii asiguram pe viitor ca vom face tot ce se poate pentru a sustine formarea a cat mai multor grupuri de suporteri in toate zonele tarii si nu numai.

Suntem mandri ca dupa o infrangere de asemenea maniera suporterii dinamovisti pot tine capul sus datorita PELUZEI !!! Dar chiar si asa e loc de mai bine si trebuie mereu sa incercam sa ne autodepasim. Cainii Rosii nu au limite.

Ne asteapta un retur probabil la fel de greu de digerat, dar asta nu ar trebui sa conteze, noi trebuie sa mergem pe drumul nostru, sa tinem in continuare steagul sus si sa ne castigam meciurile noastre. Cat timp o sa facem asta o sa existe speranta de mai bine si in ce priveste evolutia echipei.

DINAMO NU MOARE!

DINAMO SUNTEM NOI!

Video de la Derby – 27.03.2014

Atmosfera din Peluza Nord de aseara de pe Arena Nationala. Continuarea

Cainii rosii aseara in Derby – 27.03.2014

Galerie foto de aseara de pe Arena Nationala cu cei 10.000 de suporteri dinamovisti castigand din nou meciul lor. Inca asteptam ca cei din iarba, de pe banca sau de prin birouri sa se ridice la nivelul peluzei…

….pana atunci DINAMO SUNTEM NOI.

PCHDinamo(28.03.2014 12:20)

Afla cum era fotbalul romantic de la gloriile dinamoviste. Ep. 1: Ion Parcalab

In niste vremuri in care fotbalul nostru a ajuns sa se confunde cu zornaitul de catuse pe ritmuri de manea, unde mirosul banilor are o putere de atractie mai ceva decat cafeaua in reclamele proaste dedicate acestui produs, unde tastele zbiara a scandal, imi rezerv dreptul de a inchiria putin spatiu virtual in memoria fotbalului romantic, incepand o serie de interviuri cu foste glorii dinamoviste.

Azi, Ion Parcalab. Nu, n-o sa fac o descriere clasica, in care sa trec in dreptul numelui niste cifre si date statistice. Ar fi o jignire atat pentru “Sageata Carpatilor”, cat si pentru adevaratii “caini rosii” sa prezint pe cineva care s-a prezentat deja singur de-a lungul istoriei alb-rosilor.

Asadar, mai jos regasiti un interviu cu un om care compara vremurile pe care le-a trait in iarba cu cele in care exista posibilitatea de a privi un meci in metrou, cu ajutorul unui smartphone.

Cetateanul F: Domnule Parcalab, in anul 1954 incepea cariera impresionanta a celui care ulterior avea sa fie cunoscut ca si “Sageata Carpatilor”. Cum era viata atunci, in viziunea unui pusti, tinand cont de vremurile de azi? Ce faceati in timpul liber, cand nu erati pe terenul de antrenament?
Ion Parcalab: In anul pe care l-ati prezentat dumneavoastra eram elev, astfel ca in afara de scoala jucam fotbal in maidan, in curte, peste tot pe unde apucam; nu conta, pentru ca imi placea fotbalul de cand m-am nascut. Tot in acel an m-am inscris la Tinarul Dinamovist, de unde ulterior am plecat in Arad, la UTA. M-am intors la Dinamo dupa 3 ani, pentru stagiu militar si am ramas aici.

F: Dar antrenorii vremii respective? Stiti ca ei astazi, ajutati de tehnologie – benzi TRX, aparatura moderna, sali de forta de ultima generatie, etc – recurg la tot felul de metode pentru a scoate tot ce e mai bun din cei care intra in teren. Cum stateau lucrurile atunci, in anii ’60?
P: Sigur, antrenorii de azi sunt avantajati de tehnologie, inainte era mai greu, cunostintele erau mai reduse, sa zicem. Plus ca nu erau atatea scoli de fotbal; pe parcurs a aparut scoala de fotbal italiana, engleza, etc. Atunci antrenorii erau mai limitati, cu mai putine studii. Este si cazul lui Valentin Stanescu si multi altii. Cu toate acestea isi faceau meseria, chiar daca mai complicat decat acum, dar cei mai multi dintre ei au adus rezultate notabile. Fotbalul era mai frumos pe vremea mea tocmai datorita faptului ca nu era atat de tacticizat ca si acum. Am prins alt sistem, mult mai deschis; jucam cu 5 inaintasi, 2 mijlocasi si 3 pe fund. Cu 5 inaintasi nu exista sa lipseasca spectacolul. Sistemul acesta aducea multe faze de poarta, astfel ca partidele se terminau mereu cu scoruri mari: 5-3, 4-2..
F: Era perioada romantica…
P: Era perioada romantica, exact. Acesta este cuvantul cel mai bun, chiar asa era. Tocmai pentru ca se juca deschis veneau oamenii la fotbal, la spectacol. Stiai atunci una si buna: mingile trebuie sa ajunga in fata si de acolo sa o bagam in poarta.

F: Apropo de public, in 1965, cand ati primit trofeul pentru cel mai bun fotbalist roman al anului, aminteati intr-un interviu despre asistenta record de atunci (30.000 de oameni); voiam sa va intreb cum erau spectatorii? Considerati ca era un plus sau un minus faptul ca nu existau grupari radicale de suporteri, asa numitii ultrasi? Care este parere dvs. despre torte, cantece, spectacolul din tribune al zilelor noastre?
P: Sa stiti ca si atunci erau impariti, inflacarati, dar totusi nu era inversunarea care este acum. De multe ori in zilele noastre se intampla lucruri care depasesc imaginatia. Atunci erau suporterii dinamovisti, stelisti, cei rapidisti, care erau foarte patimasi si inimosi. Astept meciul de maine, sunt sigur ca va fi spectacol in tribune. Dar ce ati facut voi anul trecut, cu steagurile acelea, torte, cu imaginea lui Hildan si Dumitrache, domnle’ eu asa ceva n-am vazut de cand merg la meciuri, parca eram in filme, nici nu stiam daca-i real sau ireal. Sincer mi-a placut enorm, toata lumea discuta in jur despre asta. Un lucru e clar: fotbalul nu ar exista daca nu ar fi spectatorii, ei il tin in viata. Una e sa joci cu stadionul plin, cum se intampla la cuplajele de pe fostul 23 August, unde la un Rapid – Dinamo / Steaua – Progresul, erau 70.000 de oameni de nu mai aveau loc nici pe scari si alta e sa ai 2-3 insi in tribune care joaca table. Pe vremuri oamenii vedeau in stadion locul in care se pot descatusa, unde puteau spune ce voiau, ca in rest erau foarte linistiti, din ratiuni politice, intelegeti..

F: Schimband putin subiectul si indreptandu-ne spre meciul de maine..cu toate ca internetul e un izvor de informatii, nu am gasit niciunde povestea primului Derby a lui Ion Parcalab. Faceti-mi va rog onoarea de a relata acum, pe scurt, trairile dvs. de la acea partida.
P: Hm..imi vine putin greu, dat fiind faptul ca a trecut mult timp de atunci dar stiu ca eram foarte tanar, un copil de 19 ani care a revenit de la UTA unde jucam cu 5.000, maximum 10.000 de oameni in tribune. Ajuns la Bucuresti la un club extraordinar de mare si de cunoscut va dati seama ca simteam o presiune enorma, mai ales cand am iesit din tunel si am vazut atat de multa lume pe stadion. Nu stiam ce sa cred, unde am ajuns, ma speriasem la inceput de vacarm, nefiind obisnuit. Impactul Arad – Bucuresti a fost foarte intens dar am intrat rapid in normal, dandu-mi seama ca aici partidele se vor disputa mereu asa. Evident ca imi facea placere faptul ca eram respectat, aplaudat, adulat; ma simteam bine.

F: Spuneati inainte ca v-ati intors din Arad pentru stagiul militar. De ce Dinamo?
P: De ce Dinamo? Sa stiti ca in acea vreme am avut si optiunea Steaua dar normal ca am revenit la clubul de la care am plecat. Si nu mi-a parut rau niciodata. Aici am avut cele mai multe impliniri; aici m-am realizat ca om, am jucat fotbal de mare performanta, am jucat in echipa nationala de 40 de ori, am fost maestru emerit la Dinamo, am terminat si facultatea, aici am facut tot. Pe scurt, Dinamo mi-a facut viata asa cum este: buna!
F: Credeti-ne ca aceasta decizie ne-a facut si noua, dinamovistilor, viata mai buna. Trebuie sa recunosc ca sunt surprins, este o informatie pe care o spuneti in premiera, aceasta ca ati fost ofertat si de catre rivalii nostri.
P: Da, asa a fost. Ba chiar ei au fost primii cu care am discutat. Imi amintesc ca am vorbit cu antrenorii de acolo, cu conducatorii si am decis sa aman raspunsul, sa nu iau o decizie fara sa o analizez. Apoi, abia dupa m-au contactat si cei de la Dinamo. Acum, cand trag linie, imi pare bine ca atunci, chiar daca eram un copil, am facut alegerea potrivita. Aveam de ales sa fac stagiul militar ori la Armata, ori la MAI. Si, asa singur cum eram, a trebuit sa iau o decizie fara ca cineva sa ma ajute, cum se intampla acum. Nu aveai impresari, consilieri, s.a.m.d. Nu era nimeni. Singur am venit de la Arad cu trenul, singur m-am prezentat la cluburi, nu a trimis nimeni soferi sa ma ia de pe nu stiu unde cu masina.

F: Apoi, dupa 9 ani petrecuti in “Groapa”, ati reusit transferul in Vest, devenind primul roman care a evoluat in campionatul francez, chiar pe vremea dictatorului Ceausescu, de altfel cunoscut pentru faptul ca interzicea fotbalistilor sa plece “afara”, considerandu-i bun national.
P: Da, da, asa e. De fapt, chiar datorita lui Ceausescu am jucat in Franta. Va spun cu sinceritate asta, pentru ca nu am ce sa ascund. El a fost invitat de catre secretarul general al Partidului Comunist Francez, Georges Marchais, care l-a dus sa viziteze orasul Nimes, unde comunistii castigau alegerile cu un procentaj de 99%. Eh, acolo primarul orasului i-a spus lui Ceausescu sa-i ajute pe plan fotbalistic, cu doi jucatori, deoarece echipa locala era aproape de retrogradare. Apoi francezii au venit la Bucuresti, unde au asistat la finala Cupei, pierduta de noi in fata Stelei cu 2-1. Dupa meci, francezii au spus asa: il vrem pe 7 de la albi si pe 9 de la albastri. Nu stiau cum ne cheama, au ales dupa numere. 7 era Parcalab, 9 a fost Voinea.
F: Si ati ajuns vicecampioni, clasandu-va in spatele lui Marseille..
P: Exact! A fost prima si ultima oara cand o echipa din orasul acesta mic, Nimes, s-a clasat pe locul 2. Nu credeam ca stiti asta, in ’72 se intampla. Nu ne-au uitat nici acum francezii, in 2012 ne-au invitat, pe mine si pe Voinea, la sarbatorirea implinirii a 40 de ani de la acea performanta. Eu din pacate nu am putut merge, am fost in spital avand unele probleme de sanatate dar el s-a dus. I-au oferit transport, cazare, de toate. Noi am fost extraordinar de bine priviti acolo. Si Voinea a fost magnific in perioada aceea, a dat o caruta de goluri. Va dati seama cat de respectati am fost daca mi s-a facut joc de adio atunci cand am plecat. Am fost primul jucator care a avut parte de asa ceva la Nimes. Vremuri frumoase.. Si acum merg in vacante cu familia acolo si sunt in continuare extrem de apreciat. Ei spun mereu ca au avut multi straini la echipa, dar ca acesti doi romani niciunul.

F: Dar care a fost impactul in momentul in care ati dat piept cu fotbalul francez? Care era diferenta?
P: Pentru mine a fost mai greu la inceput, Voinea s-a acomodat mult mai repede, el a si jucat din primul meci, debutand inaintea mea. Eu am stat in tribune o etapa, trebuia sa ma pun la punct cu greutatea, veneam dupa 3 luni de pauza; jocul era altfel, se baza mai mult pe viteza.
F: Era oricum o diferenta mare si intre tari..
P: Da, nici nu se discuta. Franta era cu mult peste Romania. Pai ganditi-va doar la ce jucatori erau acolo, ca ma uitam la ei si nu imi venea sa cred ce faceau cu mingea. Isi permiteau sa aduca jucatori de peste tot. Evoluau la Marseille suedezi, imi amintesc ca era si Skoblar, cel mai mare jucator al Iugoslaviei. Daca aveau bani va dati seama ca isi permiteau. Noi..noua ce sa ne dea? Noi a trebuit sa ne ducem pentru ca a fost ordin, va spun asta fara rusine, asa erau vreumurile si noi a trebuit sa le respectam asa cum au fost si asta este situatia. Sunt sincer cu dumneavoastra, daca asa fost, asa fost.

F: In incheiere, pastrand aceeasi paralela dintre vremuri, permiteti-mi sa va mai provoc la o comparatie: Ce il facea fericit pe Ion Parcalab al anilor ’60-70? Dar pe cel de acum?
P: Fotbalul. Dinamo. Asta ma facea fericit cand eram fotbalist si asta imi doresc sa ma faca fericit si acum, ca suporter. Vreau sa simt tot ce simteam cand eram pe teren, sa fim acolo unde ne e locul: in fata!

Ce a mai spus gloria dinamovista:

Despre respectul din Liga 1: Era altfel inainte. Acum nu se mai respecta nimeni. Antrenori, jucatori, patroni. Vad mereu cum se jignesc la televizor, cum ataca incontinuu arbitrajul. Fotbalul ar trebui sa insemne cu totul altceva.

Despre bani: Pe vremuri jucai din placere, chiar daca venitul era sensibil mai mare decat al unui om de rand. La nationala jucai pentru tara, cum se spunea. Banii sunt cauza principala pentru care oamenii implicati in fotbal se calca in picioare. Dar asa dicteaza societatea, nu dam noi banul, il dau altii. E un cerc vicios.

Despre perioada petrecuta in Franta, la Nimes: Un oras fara fabrici, traiesc numai din turism. La malul marii, cu multe vestigii ramase de la romani si o corida mare de 15-20.000 de locuri unde de doua ori pe an vin spaniolii si organizeaza spectacole. La primul spectacol de genu mi se facuse rau, nu mai vazusem niciodata atat de mult sange. Noroc ca a fost Voinea cu mine ca altfel cred ca lesinam pe acolo; trebuie sa recunosc ca el e o fire mai tare, eu sunt ceva mai sensibil.

Despre imn: Sincer sa fiu, mie imi place imnul facut de Banica, pe care de altfel il si stiu pe de rost. Desi am fost cand s-a inregistrat noul imn, nu am apucat inca sa-l ascult, decat atunci, pe fragmente. Personal cred ca cel mai reprezentativ este cel vechi.

Despre actualul lot: Imi doresc sa mai aducem cativa jucatori, dupa parerea mea echipa in momentul de fata nu are valori consacrate, jucatorii fiind foarte tineri. Asa ca trebuie sa avem rabdare, nu putem in situatia data sa ne asteptam anul acesta sau anul viitor la mari performante

Despre departamentul de scouting, din care face parte: Toata lumea munceste mult, alearga, incearca sa faca ceva util pentru Dinamo. Ma bucur ca fac parte din acest departament, nu sunt genul care rezista sa stea acasa sa-si astepte pensia fara sa faca ceva. Este un colectiv minunat, muncitor, ne intelegem bine toti. Il am si pe Augustin (n.r. Ionel Augustin) cu mine, un om extraordinar si mai sunt si cei tineri, baieti foarte entuziasti.

Despre sistemul de joc: L-am sfatuit pe Stoican sa treaca la 4-4-2. Unul dintre motive este pentru a nu-l tine pe Bilinski pe banca, care este un jucator foarte bun. Cred ca cel mai potrivit sistem pentru lotul pe care-l avem este cel format din doua varfuri.

Despre meciul de maine: Eu sunt sincer, v-am mai spus. Nu pot sa mint, sa spun ca maine batem pe Steaua de ii rupem. Trebuie sa recunoastem ca in acest moment sunt mai buni decat noi dar am aratat si in ultima partida, cand ne-au egalat tarziu, ca daca ne mobilizam le va fi greu sa ne invinga. Meciurile din Cupa sunt pline de surprize si de aceea nu ar fi o mirare daca Dinamo ar castiga. Aici trebuie sa dam totul, putem sa facem o figura frumoasa. Hai Dinamo!

Cetateanul F (27/03/2014 04:20)

sursa: http://ultracetatenesc.wordpress.com/2014/03/27/gloriile-dinamoviste/