A trecut putin timp de cand a inceput returul, de cand s-a incheiat cea mai grea perioada din viata unui suporter, anume pauza competitionala. Pentru noi lucurile nu sunt prea fericite, avand in vedere ca ne vedem nevoiti ca pozitia pe care o vom adopta sa fie cea a unui protest. Ca de fiecare data, putini cunosc dar multi isi dau cu parerea.

De-a lungul timpului, noi, ca suporteri dinamovisti, am incercat mereu sa facem in asa fel incat sa nu ne multumim cu mediocritatea si sa vrem mai mult, mai bine, pentru clubul pe care l-am sustinut si-l sustinem orbeste, depasindu-ne astfel (sau cel putin incercand mereu asta) statutul de simplu suporter. Nu sunt foarte multe persoane care cunosc faptul ca am avut proiecte care daca nu erau omorate din fasa ar fi fost o gura continua de oxigen pentru echipa, proiecte care financiar ar fi reprezentat, in timp, mai mult decat au reusit sa investeasca fel de fel de persoane care s-au perindat in conducerea clubului nostru iesind mereu in fata cu un tupeu fantastic, inspirate probabil de distanta mica dintre sediul clubului si Circul Globus, niste nimeni celebri care au castigat numai din imagine mai mult decat au investit in realitate si chiar mai mult decat au sustinut ca au facut-o.

Si ca tot a venit vorba despre proiecte, de data asta, ce-i drept, fictive, suntem in 2013, adica au trecut 15 ani de cand Nicu Badea, principala persoana de care se leaga nemultumirile noastre ocupa loja din Stefan Cel Mare gandind, probabil, alte proiecte. Nu am ales sa protestam doar de dragul de a arata ce injuraturi noi am dobandit in pauza competitionala, nu am ales sa protestam de lene sa ne legam steagurile pe gard, nu am ales sa protestam pentru ca asa e la moda. Ci pentru ca suntem frustrati! Am devenit frustrati la auzul cuvantului “proiect” si tresarim atunci cand ni se spune de “machete”. De-a lungul timpului, Dinamo a renascut ca pasarea Phoenix de o multime de ori; din pacate doar pe foaie caci in realitate suntem aproape de a ramane doar cu cenusa. Am avut, asadar, parte de “Noul Dinamo”, “Dinamo pentru toti”, “Baby Dinamo”, “New Dinamo” (cand s-a plictisit de numele romanesti) , etc. Sunt ani in care, cand situatia o cere, se mai arunca la deruta un proiect pentru a acoperi alti urmatori ani in care sa nu existe absolut nicio schimbare. Cel putin nu in bine. Am vazut cu totii cum arata stadionul Dinamo construit de nemti, am vazut cum “Groapa” ia forma celui de la Marseille insa, oricat de putini am fi ramas, adevarul e ca nu incapam in niste machete.

Concret, negru pe alb: Sunt 15 ani in care nu am avut o performanta notabila in Europa, 15 ani in care a trebuit sa inghitim toate scandalurile, circurile si personajele dubioase care nu au adus nicio schimbare in bine (si aici as vrea sa-i amintesc pe Cristi Borcea, fratii Becali, Netoiu, Turcu, Savulescu -toti s-au infruptat din ciorba pana au lasat ciolanul fara carne-), 15 ani fara un management profesionist, 15 ani de investitii minime si profituri mari, 15 ani in care cele mai importante trasferuri se afla mai degraba pe lista celor de la DNA decat in curtea lui Dinamo. Iar daca dupa 15 ani tu spui ca VREI sa faci ceva inseamna ca ai o problema. Iar problema aceea suntem noi, cei care iubim Dinamo!

Cetateanul F (27/02/2013 21:00)

Dinamo castiga prima partida a returului, 2 – 1 cu formatia din Brasov, dubla Alexe in minutele 18` si 35`. Un joc destul de bun in prima repriza, din pacate, paradoxal, dupa ce brasovenii au ramas in 10 am jucat parca Continuarea →

Galerie foto cu mesajele aparute saptamana asta in jurul stadionului Dinamo. Continuarea →

Dupa un tur de campionat presarat cu o evolutie mediocra a echipei si una buna a peluzei, se apropie cu pasi repezi ziua care va deschide returul stagiunii 2012/2013. A fost o pauza lunga in care suporterii au demonstrat Continuarea →

1. EMOTIONANT! De Valentine’s Day, un suporter rapidist din PN i-a luat concubinei sale bijuteriile. Continuarea →

Conform Mediafax, un jandarm din Bucuresti a fost prins in timp ce se masturba langa un parc. Aceeasi sursa relateaza faptul ca purtatorul de pulan Continuarea →

Dinamo se bucura de o atmosfera frumoasa la amicalele pe care le joaca in acest inceput de an. Dupa partida cu Rasnov si la meciul de ieri cu Vulcan au fost prezenti pe langa cateva sute de fani din zona si in jur de 40 de suporteri veniti de la Bucuresti care au asigurat fondul sonor al unei partide disputate pe un frig patrunzator.

Au fost aprinse torte si fumigene, a fost contestata conducerea clubului si s-a cantat pentru Dinamo. Pe gard a stat pe tot parcursul intalnirii mesajul:

“TOTI CAINII INTR-UN SINGUR GLAS PENTRU A SALVA CE A MAI RAMAS”

PCHDinamo(25.01.2012 07:02)

Dinamo-Vulcan

Satui sa fim mintiti, satui sa vedem cum clubul nostru iubit e pe cale de disparitie, satui sa ne invartim in jurul cozii, satui sa privim mereu in trecut cand prezentul ne indica ca nu exista viitor, satui sa lasam doar de la noi, consideram ca a venit vremea in care singura solutie si poate ultima este contestarea conducerii si in principal a celui care de peste un deceniu continua sa ingroape Dinamo; si anume Nicolae Badea, omul cu prenume si comportament ceausist, persoana sub al carui management defectuos, Dinamo a ajuns unde este, adica jos de tot, si risca sa nu mai fie deloc, individul care a permis de-a lungul timpului ca tot felul de personaje dubioase sa profite la randul lor de clubul nostru si sa ajute la ingroparea lui, cel care a ingaduit ca toti analfabetii sa aiba drept de semnatura, si nu in ultimul rand omul prin fata caruia s-au parafat, probabil, toate transferurile anchetate si neregulile de pana acum. Protestele noastre se vor termina doar in momentul in care Nicu Badea va pleca, sau cand vom vedea si fapte, nu numai vorbe. A nu se intelege ca am intrat si noi in lupta dintre actionari, singura tabara pe care o sustinem este a noastra si niciodata a celor care sunt dispusi sa investeasca mai mult timp pentru interviuri decat bani pentru Dinamo. Suntem constienti ca un protest impotriva conducerii va duce, ca de fiecare data, la repercusiuni din partea ei, insa in momentul de fata este mai important un Dinamo curat decat un steag sau o coregrafie, un Dinamo al nostru, in care delimitarea fata de cei care ne-au rapit ceea ce iubim este necesara, orice discutie sau legatura fiind intrerupta pana in momentul in care vom obtine rezultatele dorite.
Si nu e vorba despre cele de pe tabela !!!

PELUZA CATALIN HILDAN
14.01.2013

“Daca pleci maine din nou, la mine nu te mai intorci! Ramai cu Dinamo al tau!”, iti spune ea inainte de culcare. Tu stii ca desi nu are probleme cu Continuarea →

1970 – Se naste Cristi Borcea. Cu cateva luni inainte, mama acestuia se lauda prin vecini spunand “lasati-ma sa ma pregatesc sa nasc un baiat destept” Continuarea →

Suntem la inceputul lui 2013 iar partea proasta e ca ne-am trezit spunand “am mai trecut un an” in loc de “a mai trecut un an”. Motive de bucurie Continuarea →

Aflandu-ne la inceputul unui nou an, cu o cifra superstitioasa in coada, dupa proteste, scandaluri politice si o Apocalipsa care a intarziat sa mai apara, am decis sa fac o analiza asupra cetateanului roman din 2013. Cum suntem abia in luna ianuarie si prea multe nu s-au intamplat, evenimentul cel mai “marcant” ramane moartea domnului Nicolaescu, cum bine spune titlul articolului scris de Cristian Tudor Popescu ca o reintreptare a filmului lui Puiu cu Lazarescu. Este inimaginabil cum disparatia unei persoane de 82 de ani (!!!), cu un trecut comunist si o activitate cinematografica lasata in negura timpului poate genera o isterie atat de mare. Comisarul Moldovan cap de afis in presa, editii speciale cu biografia si filmele “marelui” regizor la televiziune, comentarii patetic de sentimentale si un doliu national in mass-media, totul in dorinta de a-l ridica la rangul de erou post-mortem. La fel de romanesc este faptul ca falsele regrete revarsate pe retelele de socializare in legatura cu actorul si cineastul in cauza nu sunt exprimate nici cu “odihneasca-se in pace” sau “sa-i fie tarana usoara”, nici cu sumarul “adio”, ci prin prescurtarea americanescul “rest in peace”. Suna bine, da’ nu prea, nu face pe nimeni cunoscator al unei limbi straine si nici pe atat sintagma nu ne aparatine. E ca si cum de ziua nationala ti-ai exprima dragostea de tara cu “proud to be romanian” sau “happy 1st December”, e fix aceeasi treaba, mai mult sau mai putin. Asupra realelor talente disparute precum Cristian Nemescu sau Adrian Pintea nu s-a facut asa mare valva, dar asa se intampla cand nu esti pe gustul multimii (a se citi prostimii).

Romanul anului 2013 isi face idoli si ridica statui pe baza monumentelor de prostie, dintre care cel mai recent exemplu cu “un BMW, fa”, din aceeasi categorie cu perversul de pe Targu Ocna, Nicusor de la Braila sau Luminita, violatoarea de taximetristi. Romanul anului 2013 e un admirator desavarsit al unor show-uri ieftine marca Dan Capatos sau Catalin Maruta, regasindu-se perfect in postura “inteligentilor” invitati si amuzandu-se copios la fiecare emisiune. Romanul anului 2013 nu cunoaste bunul gust si se limiteaza la muzica difuzata pe canaluri de tipul UTV sau KissFM, caci comercialismele prind cel mai bine la marea masa. Romanul anului 2013 tine cat mai mult sa iasa in evidenta, afisandu-se cu smartphone-uri a caror utilitate nu o intelege prea bine si etalandu-si “smecheria” facand ture cu masini de lux furate din Germania sau urcandu-se pe mesele din cluburile de fite. Romanul anului 2013 se complace in situatie, s-a obisnuit sa fie prost, si ipocrit cum e, nu are nici puterea sa o recunoasca, iar criticile constructive nu sunt niciodata binevenite pentru acesta.
Romanul anului 2013 acorda o atentie exagerata asupra sarbatorilor, imbatandu-se pana la stadiul de coma alcoolica, cheltuind milioane fara niciun scop, inrosind telefonul cu false urari la tot felul de cunoscuti cu care nu mai vorbeste in restul anului, bucurandu-se de zgomotul petardelor si monotonia spectacolelor de artificii si facand cadouri doar pe baza zicalei “de Craciun, fii mai bun”. Daca vrei sa petreci pana la refuz sau sa fii bun cu ceilalti, o poti face si in alte zile obisnuite, nu doar in cele din care a ramas numai traditia. E doar o chestiune de simt, pana la urma.

Credul din fire, romanul anului 2013 este puternic influentat de forta nemarginita a jurnalismului sportiv si ii vede pe ziaristi ca fiind cunoscatorii absoluti ai fenomenului si Dumnezeii fotbalului. Pentru ei, ziaristii lucreaza ca o multifunctionala, fiind in acelasi timp antrenori, jucatori si conducatori. Ei fac echipele si realizeaza transferurile, ei aduc, dau si imprumuta jucatorii, ei condamna suporterii, iar romanul da crezare tuturor minciunilor si dezinformarilor aparute in presa si este fascinat de titlurile-bomba ale articolelor. Ma intreb oare cum ar reactiona acesta daca ziaristii ar avea numai cuvinte de lauda asupra peluzelor si ar indemna populatia sa vina pe stadion, dar in mod sigur ne-am afla la capitolul fabulatie, iar filmele prea indepartate nu se potrivesc in context.

Caracterizat de o profunda indolenta, romanul anului 2013 vine la meciuri numai cand echipa preferata are performante, respectiv victorii la rand, castigarea titlului de campioana si a Cupei Romaniei, precum si accederea in grupele Europa sau Champions League, dupa caz si pretentii. Cum fotbalul modern si-a pus o amprenta deosebit de mare asupra activitatii de microbist a cetateanului roman, iar motto-ul “pana la moarte, indiferent de rezultate” se regaseste in viata unui numar restrans de Oameni, nu sunt prea multe de facut pentru remedierea situatiei. Ce ar trebui sa inteleaga romanul lui 2013 este ca nu avem un campionat intre cele mai puternice, nici jucatori de talie mondiala si bugeturi nelimitate, la fel, si nici conduceri cat de cat profesioniste care sa satisfaca cele enumerate anterior, asa ca nu ramane decat pasiunea si dragostea pentru culori, care ar trebui sa fie mereu deasupra. Insa activitatea microbistului roman se rezuma la un amalgam nefericit de indiferenta, comoditate si obisnuitele discutii de chibiti din Cismigiu. Ca o paranteza si un exemplu de mentalitate, Glasgow Rangers, retrogradata in ultima liga scotiana are stadionul plin meci de meci, dar se pare ca zicala “caracterele puternice la greu se vad” la noi nu prea functioneaza.

Fii tu schimbarea pe care o vrei la altii. Macar incearca, nu e greu deloc.

Matei(04.01.2013 22:30)

Odata intrati in perioada sarbatorilor de iarna parca tot ce a fost mai putin placut in acest an se estompeaza si ramanem doar cu timpul petrecut alaturi de cei dragi si sperante pentru un viitor mai bun.
Nu a fost un an rau pentru peluza, meciurile pe care le-am jucat pe Arena Nationala ne-au aratat din nou ca impotriva tuturor aparentelor inca avem potential, spiritul de caine nu a murit si aici sunt sperante justificate de mai bine.
Pentru Dinamo a fost un un an in care sub comanda lui Dario Bonetti am mai adaugat doua trofee interne in palmares dupa 5 ani de seceta. Din pacate pe plan extern am esuat din nou lamentabil chiar daca in compania unui adversar clar mai valoros decat Dinamo in acest moment.
Un alt lucru de remarcat a fost plecarea “finului”, pe care o pun la aspecte pozitive dar din pacate ce a urmat, mai ales in ultima parte a anului, ne fac sa privim pesimisti la 2013. Framantari interne care nu se mai termina, probleme financiare datorate managementului incompetent, se vorbeste mai mult la televizor decat pe piata transferurilor, actionari care vin si pleaca sau care dimpotriva, vor neaparat sa ramana desi au avut tot timpul din lume sa puna bazele unui club de fotbal profesionist si nu au reusit decat sa aduca Dinamo la mijlocul clasamentului. Una peste alta clubul trece in aceasta perioada prin momente grele datorate exclusiv celor ce au luat loc de-a lungul timpului in lojele de pe Dinamo.

Si daca, asa cum timpul ne-a aratat, actionarii vin si pleaca in functie de interese, noi, suporterii ramanem aici legati pentru totdeauna afectiv de clubul nostru…si Noi n-am uitat de vremea buna.

Sarbatori fericite tuturor suporterilor dinamovisti.

PCHDinamo(24.12.2012 19:15)

Nu e o noutate faptul ca asa zisii jurnalisti ai zilelor noastre, sau cel putin o mare parte dintre ei, se intrec in incercarea de a-si arata limitele. Ori in cea in care trebuie sa prinda “CLICK-ul” limitatilor. Nici nu stiu ce e mai rau, defapt; faptul ca in presa actuala exista Continuarea →