La vremuri noi… TOT NOI !

Anii ’50 : Antrenorul Angelo Niculescu si jucatorii Ene I, Neaga, Suru..etc.

Anii ’60 : Antrenorul Nicusor si Nedelescu si jucatorii Parcalab, Dinu, Lucescu, Dumitrache..etc

…

….

…..

Anii ’90 : DINAMO !! Antrenorul Cornel Dinu, jucatorii Catalin Hildan, Florentin Petre, Prunea si Nuova Guardia .In sfarsit, Dinamo era completa.

PARADOX : In perioada anilor ’90, mai exact in 1996, a avut loc un paradox. Contrar performantelor de atunci, contrar faptului ca in derby`uri Dinamo iesea mai mereu sifonata, contrar dezamagirilor avute in urma promisiunilor nerespectate din partea conducatorilor in vederea construirii unui nou stadion, contrar tuturor lucrurilor care pot aduce spectatorul de rand langa o echipa de fotbal, Dinamo a prins cu adevarat culoare prin nasterea a ceea ce ulterior avea sa devina , fara falsa modestie, cea mai importanta galerie din Romania. Uniti sub o noua stema, cea care ne reprezinta, cainii rosii -veninosii- au incercat sa isi faca simtita prezenta pe stadioanele din Romania (si nu numai) in mod organizat. Si au reusit din plin !

Dar ca sa nu fim acuzati de faptul ca “fiecare cioara isi lauda puii”, vom vorbi negru pe alb despre dragostea alb-rosie a suporterului dinamovist .

FRICA : In 10 Mai 1997 avea sa se intample unul dintre lucrurile pentru care ne-am castigat statutul de a fi unici. Unicii care au aratat ca nu e loc de joaca, ca dragostea noastra nu e o gluma si ca cine crede asta risca sa arda in flacari. LA PROPRIU ! Asadar, la derby-ul dintre Dinamo si cea mai mare rivala, Steaua, care a avut loc la ei acasa, cainii s-au jucat cu focul si rivalii lor s-au ars. Incendierea peluzei din Ghencea a facut rapid inconjorul lumii, iar Dinamo avea sa fie cunoscuta de intreaga Europa pentru faptul ca avea in spate niste oameni care nu tolerau umilinta,care daca nu isi puteau impinge echipa de la spate o trageau din fata,oameni care pentru cele doua culori au uitat complet de existenta cuvantului “limita” .

PASIUNE si MENTALITATE: Un an mai tarziu, in 1998, Steaua avea sa spulbere din nou Dinamo cu un neverosimil 5-0. Pentru o galerie in formare, lipsa performantelor de care am amintit mai devreme si umilinta suferita dupa meciurile cu eternii rivali, putea sa fie fatala sau cel putin sa puna ‘frana’ entuziasmului oricarui suporter. Dar nimic altceva decat mentalitatea care ne caracterizeaza a facut ca ai nostri suporteri sa isi continue drumul si sa isi duca si echipa favorita pe aceeasi linie de glorie de care mai apoi aveau sa se bucure impreuna. Pentru ca pasiunea noastra pentru echipa nu putea sa se limiteze la faptul ca eram cei mai buni iar favoritii nostri traversau o perioada grea. Pentru ca nu ne sta in caracter sa ne luam jucariile si sa plecam si pentru ca mereu am fost siguri ca incapatanarea noastra avea sa se transforme in ceva vital pentru echipa a carui nume il strigam cu atata mandrie.

DURERE si MOMENTUL 0 : In anii 2000, tragica perioada in care Catalin Hildan ne-a parasit a coincis cu cea in care galeria dinamovista a decis ca e timpul pentru un ‘moment 0′, perioada in care cea mai importanta figura a fenomenului din tara noastra avea sa ajunga, ajutat de multi alti ‘caini’, sa conduca spre glorie o mare masa de oameni dornici de a lupta pentru memoria Unicului nostru Capitan, pentru Dinamo Bucuresti si pentru ca tot ceea ce ramane din Romania sa nu fie doar un steag tricolor ridicat pe catarg. E inutil sa amintesc acele clipe de glorie de care ne-am bucurat in tot acest timp, incununate de coregrafii superbe, spectacole pirotehnice impresionante, mesaje inteligente, ironice, samd.

… doar ca toate aceste realizari la nivel de peluza au putut sa devina realitate cu pretul loviturilor primite de-a lungul timpului de la cei care au incercat sa ne opreasca. De la jandarmi la actionari, de la legi aberante la abuzuri legale, de la fituici comandate spre a ne condamna la emisiuni care sa ne pateze imaginea in fata cetateanului de rand. Si asa am ajuns precum un boxer de temut rapus de atatea lovituri primite de-a lungul vremii. Si cu toate acestea am ales si vom alege mereu sa tinem steagul sus in continuare,de multe ori chiar cu pretul de a scuipa contra vantului.

2012. Aproape ajunsi in noul an, ne-am propus sa nu ne mai uitam prea mult in spate si sa incetam sa oftam dupa trecut, sa ignoram tristul prezent si in egala masura sa incercam sa facem un viitor mai bun. Pentru noi,pentru pasiunea care odata ne-a unit, pentru cauza pe care o sustinem. Am pornit pe un drum prin care ne propunem sa aratam tuturor ca paginile cartii de istorie a peluzei nu sunt completate in totalitate, ca fenomenul va respira in continuare prin noi, contrar dorintelor unora, ca DINAMO si ROMANIA o sa rasune din ale noastre piepturi indiferent de cate bastoane vor incerca sa ne opreasca, indiferent de cate scuturi vom avea in fata, de cate trabuce se vor mai aprinde, indiferent de cata cerneala va mai curge pentru amenzi si pentru cancan-isme. Si avem de gand sa completam mai multe foi rezervate atat rivalilor tarii noastre, fiind deja cu gandul la dubla cu Ungaria din 2013, cat si rivalilor locali, avand in vedere ca o sa avem un retur cu meciuri in “Ghencea” si in Giulesti.. si multe alte deplasari in care ii asteptam langa noi pe toti cei cu mentalitate sanatoasa !

“Cand eram mic, obisnuiam sa ii fac cu mana domnului politist.. acum m-am zgarcit..ii arat doar un deget”. Inderdictiile si legile aberante nu ne vor putea opri, insa nici noi nu o sa-i putem opri pe cei atat de insetati de abuzuri daca nu vom striga toti (indiferent de culori) sub o singura voce : cea a suporterului de fotbal !

La multi ani, cainilor !!

..la multi ani de vremuri mai bune si la cat mai putini de certuri si de tensiuni prostesti !

Cetateanul F (31/decembrie/2011 01:10)

Nr Vizualizari : 6436