Dinamo si Dan Matei Agathon

Zona Dorobanti, Bucuresti, aproape de parcul sportiv Dinamo…ne asteapta un ministru sa il intrebam despre prima lui dragoste.

Reporter PCH – Incepem direct…numele si rangul cel mai inalt avut in guvernul Romaniei
Dan Matei Agathon – Dan Matei Agathon, ministru al turismului in doua mandate
RPCH – Primele amintiri cu Dinamo ?
DMA – Primele amintiri sunt legate de un foarte bun prieten de-al meu care tinea cu o echipa, CCA…iar eu din spirit de fronda am devenit de mic alb rosu, dinamovist…scopul meu peste vremuri fiind sa ii schimb simtamintele din ros-albastre in alb-rosii, si am reusit asta dupa 40 ani, nu este el asa de patimas ca mine dar pot zice ca un stelist a devenit caine datorita mie…Octavian Gogu ii zice si il salut pe calea aceasta.
Primele mele meciuri erau pe stadionul Republicii, acolo unde acum se inalta Casa Poporului, iar Dinamo-Inter a fost cel mai frumos meci din viata mea de dinamovist, a fost un meci care nu se compara cu nici un Manchester United – Barcelona de acum tocmai din cauza ca in meciul ala a batut si s-a calificat Dinamo echipa care nu avea nici o sansa.Atunci am vazut pentru prima data o braziliana dintr-o lovitura libera a noastra iar mingea s-a dus in bara.
La meciul ala tin minte am venit cu troleibuzul la stadion iar cand am coborat, la inghesuiala, am intrat direct intr-un cal frumos calarit de un militian cu un baston mare si greu…stiu ca era greu ca l-am simtit de cateva ori pe spinare, una peste alta cum se zice Dinamo e pentru mine prima iubire si cea mai importanta
RPCH – Cam ce inseamna Dinamo pentru dumneavoastra ?
DMA – Pentru mine Dinamo e Dinamo ala care juca catenaccio si batea 1-0 mereu, era 11 standard, Datcu, Popa , Nunweiller 3, Nunweiller 4, Ivan, Petre Emil, Tarcovnicu, Parcalab, Gica Englezu, Fratila si Haidu in echipa asta nu s-au facut schimbari 2 ani, si alea doar daca erau accidentari, de atunci inima mea a fost alaturi de culorile alb-rosii si acolo ramane pana la final.Si dupa a mai fost marea echipa a lui Mircea Lucescu din anii 89-90 care daca nu se destrama multe lume spune ca putea castiga CCE, astea au fost vremurile, pacat de echipa aia exceptionala.
La fotbalisti imi aduc aminte de un Parcalab, “Sageata Carpatilor” pe care daca il jucai bine era genial pe contraatac, imi aduc aminte cum Greavu mereu baga alunecari de 7-8 metri iar Parcalab atat astepta, salta mingea se ducea pana in tusa de unde baga celebrele lui centrari covrig care faceau multe goluri si victorii in perioada aia, ma mai gandesc la Dudu Georgescu un atacant de rasa, ma gandesc la Andone de care nu se trecea si care a fost singurul sportiv care a facut un gest la adresa regimului de atunci fara sa se gandeasca la consecinte, gest venit sa nu uitam doar pentru Dinamo, sau Piti Varga un fotbalist genial care facea pariuri ca loveste cu mingea bara portii de la 20 de metri de 9 ori din 10…si asa castiga mereu sticle de Havana Club, era un artist in toata puterea cuvantului, sau Nelu Nunweiller fundasul de fier, ca si supranumele nostru de cainii rosii a pornit de atunci, era mai roscovan si nu prea se trecea de el, iar rautatea lui de fotbalist a facut supranumele de peste ani.
RPCH – Ati interactionat cu fotbalistii din vremea aia si in afara terenului de fotbal ?
DMA – Da, in perioada aia, tin minte, ca sa iti vezi idolii din fotbal trebuia sa mergi la restaurantul Berlin, acolo erau toti fotbalistii cu cate o halba de bere in fata, vorbeau cu toata lumea nu faceau fitele cu care din pacate s-au obisnuit fotbalistii de azi, cand ma apropiam de ei imi dadeam seama ca berea din halbe era de fapt rom sau whiskey, dar a doua zi erau toti la antrenament si munceau ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat cu o seara inainte.
RPCH – Vorbind de profesionisti si oameni iubiti, sa ne oprim si la Catalin Hildan….
DMA – Pe Catalin l-am cunoscut bine, avea in el ceea ce cu adevarat se cheama spiritul lui Dinamo, era capitanul care o sa ramana unic pentru echipa noastra, avea o darzenie iesita din comun si de neegalat pentru altii, el la fiecare meci avea aceeasi atitudine pe teren, lupta pentru Dinamo la fel cu Steaua ca si cu Locomotiv Brebu in cupa…dadea tot ce avea mai bun pentru Dinamo al lui.Si legat de voi, de PCH, va zic sincer ca nu ma asteptam sa duceti atat de departe numele Hildan, datorita voua Catalin este printre putinii plecati dintre noi care sunt de fapt mereu cu noi.
RPCH – De Gigi Becali care a plecat anul acesta din tribuna oficiala la pauza ce ne puteti spune ? Ce motive a avut ?
DMA – Lumea dinamovistilor de la oficiala stie ca eu am un temperament vulcanic la meciurile cu miza, ca sar, aplaud, tip si cant odata cu galeria la goluri, Gigi a venit la noi acasa si a crezut ca e in Ghencea si ca doar vocea lui se va auzi prin tribuna, nu prea a fost asa, mai ales ca a nimerit foarte aproape de mine intre noi era doar Puiu Iordanescu… cand a marcat Steaua, ca ei au deschis scorul, Gigi mai avea putin si chiuia de bucurie, nu se gandea ca este abia jumatatea primei reprize, eu stateam calm presimteam ca o sa intoarcem rezultatul si hop 2 goluri.
La al doilea era sa dau cu capul de tavan in saritura mea si normal ca mi-am strigat bucuria intr-un mod care l-a cam deranjat pe Gigi, s-a ridicat si val-vartej a parasit oficiala.Dupa o zi am intrat amandoi in direct la Digisport si am ingropat o secure pe care doar presa o voia a razboiului.La retur am fost la el in loja sa ii zic ca am venit si ca sper sa ma bucur ca in tur, si m-am bucurat, poate mai zgomotos doar ca in loja rezervata dinamovistilor.
RPCH – De Mister Dinu ?
DMA – Sincer sa va spun si aseara am vorbit cu Dinu aproape 6 ore, am avut un singur tel, sa il facem sa se intoarca in iarba, el director tehnic si Ciobotariu antrenor principal.Stiti bine ca este un tip spumos, educat si cu un vocabular pe care doar marile genii il au.Sa asisti la discutiile Dinu-Boanchis crede-ma ca nu ai cand sa iti dai seama cum trece timpul…acum din pacate traverseaza o perioada foarte grea legata de sotie si de pierderea nasului sau Fanus Neagu.Sper totusi sa zica da si prin munca sa se mai detaseze de greutatile vietii cotidiene.
Cu Mister am o amintire foarte placuta din Giulesti, atunci cand a aruncat prosopul, am strigat tare la oficiala spre George Copos cu degetele ridicate in sus….Georgeeeeee…
A doua zi eram la toate stirile cu patrat pe degete, pana si primul ministru m-a intrebat ce a fost cu gestul ala…i-am raspuns ca ii aratam tabela domnului Copos.
Mister are si un talent incredibil de a-si face dusmani, asta cred ca se trage de la genele sarbesti pe care le are.Am fost cu el odata la Timisoara si m-a bagat intr-o masina si mi-a spus “Hai pana la Belgrad sa iti arat orasul”, mi-a facut turul capitalei Serbiei si pot zice ceva cu certitudine…ii iubeste foarte mult pe sarbi dar nu ca pe Dinamo, cand era razboi in fosta Iugoslavie, Dinamo facea cantonamente acolo, era prieten bun cu liderul sarbilor Arkan, avea un pistol de la acesta pe care il arata de cate ori era oprit autocarul de trupele militare.Domnule trecea lumea in pozitie de drepti cand il vedea si il salutau pe Dinu ca pe unul de-al lor.
Mult il stimez si pe Mircea Lucescu, unul dintre marii nostrii fotbalisti, cel mai mare antrenor roman din toate timpurile, pacat doar de neintelegerile lui cu Dinu din tinerete, stii cum este aia cu doua sabii nu incap in aceeasi teaca, asa si ei, cu Dinu conducator si Mircea antrenor cred ca 5 ani de zile nu misca nimeni in Romania.
RPCH – Ce fotbalisti actuali aveti mai aproape de suflet ?
DMA – L-am avut pe printul Cristea, care era injurat de voi non-stop, iar acum de cand a plecat de la noi il indragesc mult pe Rafi Stanescu…pacat ca nu este inca fortat pentru prima echipa are un talent si un simt al portii care il recomanda pentru fotbalul mare.
RPCH – La finala de la Brasov ce spuneti de galeria nostra ???
DMA – Am stat in tribuna aproape de suporteri, am cantat am sarit la golul lui Torje dar singurul lucru pe care nu l-am inteles a fost torta aia care a sarit pe pitic la o faza clara de gol…il facuse Torje pe Latovlevici praf si se ducea glont spre gol, din pacate a trebuit sa apara un nebun sa arunce aia in teren, asta este, faptul e consumat si asteptam alte finale si victorii cu Steaua ca alea sunt esenta bucuriilor la dinamovisti.
RPCH – Deplasari cu Dinamo in afara granitelor ???
DMA – Am o multime iar una draga si vesela a fost aia cu avionul suporterilor din Suedia…am fost insotit de cineva drag si m-am simtit bine alaturi de galerie in avion.Sper sa ne vedem si in prima deplasare care vine si sa ne bucuram de o victorie impreuna.
RPCH – Multumim de interviu si va dorim sa mai vedeti cel putin 1000 de meciuri live ale cainilor rosii.
DMA – Si eu va multumesc si eu va doresc sa tineti mereu steagul dinamovist sus, ca sunt momente cand doar voi reusiti sa tineti pe Dinamo in mijlocul actiunii…

Plecam, asa-zisii reporteri, din birou si ne dam seama ca nu putem scrie chiar tot ce am auzit…asta din simplul motiv ca nu scriem carti ci doar interviuri.La cate povestiri extraordinare am auzit de la Dan Matei Agathon sigur vom mai scrie un interviu spre iarna…unul de gura sobei.

Hepa, Bogdan, Radu(17/iunie/2011 3.03PM)

Nr Vizualizari : 9461