Octombrie nu mai e demult o lună plăcută a toamnei…Octombrie a prins un contur dur, e octombrie negru…5 octombrie. Tristețe, regrete, lacrimi…Dacă am putea, am șterge-o din calendar…16 ani de când îngerul nostru a dispărut, s-a ridicat la ceruri, lăsând un gol imens în inimile noastre…Inimi ce s-au bucurat la fiecare gol, la fiecare pasă extraordinară…Fiecare reușită îi aducea o enormă satisfacție, unul dintre puținii care știau ce înseamnă cu adevărat spiritul lui Dinamo…
”Octombrie e negru, viața și mai și…Doar alb și roșu o fac un pic mai gri…”
Devotamentul și pasiunea Unicului Căpitan a schimbat mentalități, a format generații și a motivat întotdeauna tot ce ține de suflarea dinamovistă. Religia lui Cătălin a fost fotbalul, iar altarul pe care și-a jertfit viața a fost Dinamo…Trăia pentru un meci cu steaua, trăia pentru trofee în tricoul lui Dinamo…
Ești simbolul nostru! Îți închinăm viața, tinerețea…Ai murit în culorile alb-roșii, iar tot ce realizăm este ÎN NUMELE CĂPITANULUI. Plecarea ta este singura luptă peste care nu vom putea trece…Neputinicioși în fața destinului…Vei fi mereu în inimile noastre…Nu te vom uita niciodată!
”De ești acolo sus și ne auzi cântând numele tău, să știi
Că o vom face până când lângă tine vom veni.”
Mâine, la 18:30, la Dinamo. Ne omagiem căpitanul…El va fi în veci UNICUL CĂPITAN…Căpitanul sufletului nostru!
Nr Vizualizari : 18915
Comentarii (0)