Nenorocirea Ligii 1

Intr-una din cartile sale, “Nenorocirea Secolului”, Alain Besancon scrie despre teroarea pe care oamenii o aveau de suportat in timpul regimului comunist, unde ilustreaza teama acestora care genera un sentiment de cosmar si de nebunie in legatura cu asteptarea de a fi arestati pentru ca vedeau cum le dispar vecinii in tacere, unul cate unul, iar noaptea isi ciuleau urechile la pasii de pe scara, avand pregatita sub pat bocceaua de detinut. Aceasta teama, precum si legatura pe care actualii conducatori ai fotbalului romanesc o au cu regimul comunist, ne condamna sa facem o paralela intre situatia care planeaza asupra Ligii 1 si vremurile amintite de autor.

Ca si oamenii care traiau in acele vremuri pline de groaza si noi avem toate motivele sa ne temem pentru echipele noastre si sa ciulim urechile la fiecare miscare pe care groparii fotbalului o fac, cu atat mai mult cu cat ele sunt pe fata, fara sa le mai pese de absolut nimic. Si noi, ca si cei despre care Besancon povesteste, vedem cum dispar, unul cate unul, atat prietenii cat si rivalii nostri, executati fara mila dupa manevre ridicol de “legale”. Si atunci teama de care am tot pomenit devine obsesiva, pentru ca nu stii niciodata care e urmatoarea destinatie al lui Walter, de exemplu, pentru ca nici “studentii” nu s-ar fi asteptat nici in cele mai urate vise sa fie executati in acest fel, pentru ca si “lupii” stau, probabil, cu frica generata de “pasii de pe scara”, pentru ca oltenii habar nu au ce are de gand Sandu, ce mai vrea Mititelu si care-i pozitia lui Piturca, adica nici macar nu stiu concret cine e cel care apasa pe tragaci, pentru ca argesenii continua de ani buni sa astepte un salvator, pentru ca de hunedoreni deja a uitat lumea, pentru ca timisorenii s-au resemnat si se simt bine departe de toata aceasta mascarada cu miros de bani si zornait de catuse, pentru ca rapidistii l-au vazut pe Copos cum priveste clubul pe care ei il iubesc drept prada de pe urma caruia s-a infruptat ani la rand, pana a lasat-o sa putrezeasca si pentru ca nici noi nu stim cine e si ce intentii are Negoita, mai ales ca, daca aruncam un ochi in trecut, avem toate motivele sa suflam si in iaurt.

Pentru ca e din ce in ce mai rau! Pentru ca suntem condusi de un fost delegat, actual “de legat” si pentru ca presa, cea care, pe langa noi, suporterii, ar trebui sa aiba un cuvant de spus in tot acest circ este si ea plina de interese si alege sa umple paginile cu ce i se serveste lui Becali in puscarie ori cu titlul 24, caci mi-e greu sa cred ca tacerea aceasta e rezultatul nepasarii. Situatia e cu atat mai trista cu cat vedem, si aici revin la pasajul din cartea lui Alain Besancon, ca si cei cu aceeasi esarfa la gat cu a noastra dispar rand pe rand, satui sa mai ia parte la o lupta care oricum are rezultatul dorit de cei din fotolii. Si e si mai ingrijorator ca traim in niste vremuri in care nici macar nu suntem lasati sa ne aratam sustinerea fata de cei executati, cu atat mai mult sa putem sa-i condamnam pe cei pe care justitia ar trebui sa-i condamne cu adevarat. Suntem controlati de toata lumea, asta e realitatea in care traim. Controlati cand vrem sa intram in stadioane de jandarmi, controlati cand stam in pat de catre televiziuni, controlati de un sistem putred plin de interese.

Ironic, dar suntem prizionerii unor puscariasi, unor puscariabili!

Cetateanul F (30/05/2013 18:45)

Nr Vizualizari : 6045