Fotbalul romanesc trece printr-un paradox, cu cat s-au imbunatatit conditiile de pe stadioane cu atat parca au disparut suporterii. Si da nu e o gluma, acum 10-15-20 de ani sa mergi la fotbal pe un stadion din Romania era un alt tip de aventura decat acum. Chibitii o sa strambe din nas, “Hai bah lasa-ne, cum se poate asa ceva ?” … dar asta inseamna doar ca nu au batut stadioanele acestei tari in anii 90 sau 2000.
Stadioane noi in Bucuresti, Cluj, Ploiesti, chiar si Chiajna sau Ovidiu. Renovate la Giurgiu, Medias, Tg Mures sau din nou Cluj, plus cele trei stadioane noi aflate acum in constructie la Craiova, Tg Jiu si Arad. Practic nu am stat niciodata atat de bine la infrastructura pentru fotbal, si asta nu e totul. Pentru Euro 2020 se planuiesc si reconstructia stadioanelor din Bucuresti: Ghencea, Giulesti, Arcul de Triumf si Stefan cel Mare, totul din bani publici, bani la care contribuim cu totii.
De ce chiar si in aceste conditii nu mai vine lumea la stadion e un fenomen mai complex dar principalul motiv il reprezinta fara discutie disparitia echipelor de traditie din fotbalul romanesc. Din clasamentul Ligii 1 al anului 1990 au mai ramas in viata doar Dinamo, U Cluj si Petrolul dar problema asta merita un alt articol
Ori in acest context zvonurile aparute zilele astea care spun ca aproape s-a renuntat la reconstructia stadionului din Stefan cel mare, fiind inlocuit cu cel din Cotroceni in planurile guvernului nu au nici o logica. Nu exista un motiv destul de puternic sa construiesti stadioane de fotbal in locuri in care in clipa asta nu exista nici o echipa si sa ignori tocmai clubul care are cea mai mare nevoie de asa ceva
Cainii rosii au fost din punctul asta de vedere sinistratii Ligii I si au trecut de-a lungul timpului prin diverse stari, de la “Ce stadion au si jegosii astia” pe Ghencea“, la “Macar daca am avea si noi o peluza ca asta” pe Giulesti, pana la “Daca ar ridica si tribuna asta la nivelul celeilalte” cand ne intorceam acasa in Stefan cel Mare
Noi nu am avut decat pista de atletism, noroiul din parc cand ploua, ultima nocturna din Bucuresti si ochi de vultur. A da si machete, multe machete si proiecte, din `90 incoace toti parvenitii care s-au perindat pe la clubul asta ne-au aratat cate o macheta frumoasa care nu a valorat niciodata nici cat o ceapa degerata. Mai mult chiar si Elisabeta Lipa a facut acelasi lucru anul trecut cand ne anunta pompos ca “Stadionul Dinamo e prins in programul Euro 2020. Are autorizatie de demolare, are certificat de urbanism. Numai eu stiu la cate usi am batut.Fara bani am reusit sa aduc documentatia de care era nevoie. Nu se pune problema ca el sa nu se construiasca. Fanii trebuie sa fie optimisti si sa sustina echipele din CS Dinamo”
Nu intereseaza pe nimeni motivele, ba ca ar fi ceva probleme cu carpelile alea penibile facute pe stadion, poate e greu de dat jos copertina aia penibila de la T2, ba ca s-au gasit nu stiu ce tevi sub stadion si nu poti construi nimic serios acolo, ba ca lipsesc nu stiu ce acte. Domnilor, e 2017, atat timp cat exista vointa se poate construi orice. E o investitie a statului roman care se face intr-un loc detinut de statul roman, restul sunt chichite birocratice care nu ne intereseaza, e treaba ministerului de interne, guvernului si clubului sportiv sa le rezolve.
Dinamo e singura echipa de traditie din Liga 1, mai mult e singura echipa din Bucuresti care conteaza in clipa asta. Sutele de mii de suporteri dinamovisti si ei platitori de taxe din care se vor face stadioanele pentru Euro 2020, merita un minim respect dupa zecile de ani in care au fost ignorati. Daca cineva se gandeste ca lui Dinamo i-ar sta mai bine pe Arena Nationala se inseala amarnic, suntem si vom fi mereu “Cainii din Stefan cel Mare”, daca undeva in niste birouri niste “baieti destepti” s-au gandit ca Bucurestiului i-ar sta mai bine cu un mall sau poate niste cladiri de birouri in locul batranului stadion din centrul capitalei nu putem decat sa speram ca o sa li se darame toate in cap la primul cutremur.
Radu(07 martie 2017 04.00PM)
