Cativa ani si-un tricou Cosmorom

Nu m-am gandit niciodata ca o sa-mi impart viata in tur si retur. Nu m-am gandit la asta atunci, cand asteptam ora 17:00 privind insistent un ceas electronic negru si mic, adica momentul in care aveam voie sa coboram afara, sa ne jucam c-o minge desumflata de baschet fotbal. Nu aveam cum sa stiu, in vremea cand aruncam de pe balcon petarde, ca la un moment dat nici macar n-o sa mai tresar la o “bomba”, ca nu zgomotul sunetului te sperie, ci faptul ca nu esti obisnuit ca el sa vina asa, atunci, dintr-o data. Nu credeam ca o sa fiu atat de obisnuit incat o sa astept asta si nici mai tarziu, pe cand deja circulam cu autobuzul, nu m-am gandit ca o sa ies de la metrou si-o sa trec de atatea ori pe langa indicatorul cu “Stadionul Dinamo”. N-am crezut ca o sa schimb atat de fascinantul de pe atunci laser c-o torta aprinsa intr-un inexplicabil moment. Si cum sa ma gandesc, pe cand ma juleam la fotbal ca sa dau un gol, ca ma voi zgaria pe-un gard in Bucuresti atunci cand mingea va trece de linia portii?!

Tin bine minte primul meu tricou Cosmorom. Il luasem de la etajului unui magazin unde gaseai tot ce voiai ca si copil pasionat de fotbal. Puteai sa-ti cumperi un tricou cu Rivaldo, Vieri, Bierhoff, Crespo, Nr. 9, sau chiar sa te pisi pe unul cu Lacatus. Aveau mingi Artex si jambiere in toate culorile. Era vis. Am plecat de acolo atat de bucuros incat a trecut mult mai greu timpul pana cand ceasul sa indice iarasi ora 5.

Nu m-am gandit atunci, pe cand ma chinuiam sa schitez un copac la desen, c-o sa umplu literele unei coregrafii. N-am stiu ca aveam sa dau mirosul de acuarele pe cel de vospea si nu credeam ca o sa fac mesaje pe cand luam 10 la autodictare. Nu puteam sti, pe vremea cand eram trist vazand cat de repede trece vacanta de vara, c-o sa mi se para ca o pauza de campionat dureaza o vesnicie. Nu credeam atunci, cand auzeam la televizor ca a murit capitanul lui Dinamo, ca fiecare Octombrie 5 o sa fie atat de negru.

Si cu atat mai mult, copilul ala mic cu tricou Cosmorom, care abia daca stia exact cate zile are o saptamana, nu s-a gandit ca odata va numara inca de luni orele ramase pentru un derby jucat intr-un weekend cu Steaua. Ca va ajunge de la subsolul unui bloc in sudul tarii si ca se va intoarce acasa mai ragusit decat era pe vremea cand abuza de inghetata. Ca va fi “caine”!

sursa: http://ultracetatenesc.wordpress.com/2014/02/23/cativa-ani-si-un-tricou-cosmorom/

Cetateanul F (23/02/2014 23:55)

 

Nr Vizualizari : 5059

Comentarii (2)

  1. Cristian spune:

    Superb!

  2. adi_dinamo spune:

    frumos articol…din pacate nu mai e la fel…tocmai citeam pe gasca slugilor proaste un articol in care scrie:CIOINAC:”steaua e romania!trup si suflet pt ros-albastru, cum se da el mare…CU EL VREM SA BATEM NOI sTEUAUA????nu…nu cred….ba sunt sigur ca vom fi batuti crunt…chiar si asa,voi fi in peluza sambata!

Lasă un răspuns către Cristian Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


*